„Domnul te va calauzi neincetat, iti va satura sufletul chiar in locuri fara apa si va da din nou putere madularelor tale; vei fi ca o gradina bine udata, ca un izvor ale carui ape nu seaca.” (Isaia 58,11)

Daca Domnul te calauzeste tot timpul, se poate intampla sa ajungi in pustiu, in locuri fara apa? Nu se considera ca atunci cand El asigura calauzirea, ai parte doar de „pasuni verzi si ape de odihna”? De ce uneori ajungi „in locuri fara apa”? Calauzirea neincetata a lui Dumnezeu este garantata pentru oricine recunoaste ca El „vede” si „raspunde”. Nerecunoasterea acestui fapt duce la sentimente de instrainare si la inradacinarea raului in fiinta umana pana acolo, incat lucrurile interzise de Dumnezeu sunt privite ca fiind de dorit. Este foarte posibil ca intr-o astfel de atmosfera „fara apa” sa avem de infruntat obstacole, descurajari amare si sfasietoare de inima, dar in fata tuturor acestora Dumnezeu este calauza pentru cel ratacit, apa pentru cel istovit si insetat, vindecare pentru cel suferind. Gandul acesta ne indulceste orice truda, da puteri vointei si da forta spiritului, orice s-ar intampla.

Deseori Dumnezeu ne calauzeste prin astfel de locuri vitrege, pentru ca pe acolo sunt carari batatorite de pasii multor peregrini care sunt flamanzi si insetati si care nu Il cunosc pe Dumnezeu si nu se bucura de calauzirea Sa. Acestia sunt victime sigure ale celui care face tot ce poate ca acesti calatori neajutorati sa piara in pustiu. Da, Domnul ne calauzeste prin pustiu, dar ne satura sufletul, ne da puteri si ne face o binecuvantare pentru altii. El a promis ca ne va satura sufletul, dar nu numai atat, ci vom fi ca o gradina plina de roade bogate; El ne va potoli setea si, mai mult, vom fi ca un izvor reinviorator pentru orice drumet ostenit. Folosirea fiecarei ocazii oferite de Dumnezeu ne va deschide un izvor de har si mai imbelsugat, iar acest izvor de apa vie va curge in cuvinte si fapte de neprihanire spre a-i inviora pe cei insetati din jurul nostru. Implineasca-se cu noi azi aceasta fagaduinta pentru slava Ta, Parinte, si pentru inviorarea multora!

Savel Lupu, pastor, Conferinta Moldova