Se duc oamenii de bine
octombrie 6th, 2008 • scris de Cotlet Cristian • citit de 143 ori
„Şi El mi-a zis: ’Harul Meu îti este de ajuns’.” (2 Cor. 12,9)
Mă aflam împreună cu Tim ca studenti misionari în Mayaquez, Puerto Rico. La ora 11:30 noaptea, a sunat telefonul. Nu am răspuns. Nu ne suna nimeni asa de târziu! A răspuns dr. Luthas si mi-a spus: „Dick, este pentru tine.” Am recunoscut vocea lui Walt Blehm, un bun prieten de familie: „Am vesti proaste. Mama ta a murit într-un accident de masină, iar tatăl tău este internat într-o stare gravă la un spital din California. Vino acasă repede.” Eram socat! Nu am putut dormi în noaptea aceea. M-am gândit la părintii mei. Cu cât mă gândeam mai mult, cu atât eram mai furios. De ce mi-i lua Dumnezeu pe cei pe care îi iubeam cel mai mult?
A doua zi de dimineată, eram confuz si încordat. Dr. Luthas si sotia lui mi-au împrumutat bani ca să-mi cumpăr un bilet de avion pentru San Juan, iar pentru avionul spre San Francisco i-am dat unui agent un cec. Mi-a spus că îl păstrează trei zile, până când aveam să îi dau banii necesari. Priveam pierdut prin hubloul avionului, fără să văd America. Am scos din geantă o mică Biblie parafrazată de Kenneth Taylor, The Living Prophecies. Citeam la întâmplare. Apoi am dat peste două versete care mi-au ajuns la inimă: „Pier cei neprihăniti; mor cei evlaviosi înainte de vreme. si parcă nimănui nu-i pasă si nu se întreabă de ce. Parcă nimeni nu întelege că Dumnezeu îi protejează de vremurile rele ce vor veni. Pentru că cei neprihăniti care mor se odihnesc în pace” (Isaia 57,1.2). Le-am subliniat.
„Te simti bine?” mă întrebă o stewardesă aplecându-se spre mine. Am bolborosit ceva nedeslusit, iar ea s-a asezat pe scaunul de alături. I-am spus plângând ce mi se întâmplase. „Ce citesti?” mă întrebă luând Biblia în mână. Apoi citi versetele pe care le subliniasem si arătă spre propozitia „Dumnezeu îi protejează de vremurile rele ce vor veni.”
„Nu o cunosc pe mama ta”, spuse ea, „dar Îl cunosc pe Dumnezeu si stiu că e vrednic de încredere. Mama ta se odihneste în pace – acolo unde Dumnezeu o adăposteste de încercările grele din viitor. Ar trebui să te bucuri.” M-a strâns de mână si a plecat să-si facă datoria. Tata a fost operat si s-a recuperat bine. Încă mai predică si îi încurajează pe altii.
Îti multumim, Doamne, că ne protejezi cu harul Tău si când suntem în viată, si când murim!
