Directiva timpului de lucru a declansat adevărate controverse în sânul Uniunii Europene, ducând la o polarizare a spectrului politic, dar si la pericolul declansării unor acţiuni sindicale. Intenţia de a include asa-numita clauză „opt-out individual“ poate avea drept consecinţă prelungirea programului de muncă săptămânal la cel puţin 48 de ore. Fiind stat membru, România va trebui să se supună legislaţiei europene, iar acest fapt ar putea duce la scurtarea weekend-urilor pentru mulţi dintre angajaţii din ţara noastră si la transformarea sâmbetei în zi lucrătoare.
Pe 17 decembrie, Comisia Europeană va prezenta propunerile de modificare pe care le are la Directiva timpului de lucru, propuneri făcute la presiunea patronilor, cu intenţia de a reduce din cheltuielile de personal. Cu o zi înainte, sindicatele vor iesi în stradă, la Strasbourg, în încercarea de a atrage atenţia că schimbările dorite sunt în defavoarea lucrătorilor, încălcând convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Dacă parlamentarii europeni vor accepta aceste modificări se va ajunge la o directivă nouă, ce va avea influenţe majore în ţările din Uniune, mai ales că există mai multe puncte ale căror abordări vor fi cu totul altele în comparaţie cu ceea ce se întâmplă acum în legislaţia muncii.
Concret, se doreste o reinterpretare a definiţiei „timp de lucru“ în asa fel încât perioadele inactive petrecute la serviciu să nu fie luate în calcul atunci când se face plata. O astfel de decizie ar scăpa angajatorii de eventuale litigii cu salariaţii nemulţumiţi că sunt remuneraţi în funcţie de productivitate, si nu de orele petrecute la job. „Curtea Europeană de Justiţie a soluţionat destul de multe cazuri de acest gen, patronii fiind atinsi la bugete. Un exemplu cunoscut este cazul «Jaeger». Un pompier si-a chemat seful în instanţă pentru că l-a obligat să rămână la serviciu peste program, iar în ziua respectivă nu a avut loc nicio intervenţie. Justiţia europeană i-a dat dreptate lucrătorului. Printr-o redefinire a timpului de lucru se încearcă tocmai evitarea unor noi procese. Astfel, angajatorii vor dispune după bunul plac de perioada de odihnă a muncitorilor si vor putea decide câte ore trebuie să stea la serviciu, dacă vor să fie plătiţi“, ne-a declarat Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS.
De asemenea, se are în vedere o unificare a timpului de lucru săptămânal pentru toate ţările comunitare, maximum fiind de 48 de ore, în paralel cu introducerea clauzei „opt-out individual“.
„Pe motiv că fiecare lucrător este lăsat să decidă dacă munceste mai mult, vor apărea situaţii de exploatare a oamenilor. De frică să nu-si piardă locurile de muncă, salariaţii vor accepta orice condiţie impusă de conducerea societăţii unde lucrează. Ei depind de angajatorii lor si este clar că nu vor putea niciodată să aleagă altceva decât ceea ce doresc acestia. Consecinţele imediate ale unei astfel de schimbări sunt scoaterea plăţilor suplimentare si limitarea apariţiei unor noi locuri de muncă. Patronii vor de fapt să folosească mai puţini lucrători pentru muncă mai multă“, a explicat pentru SFin Bogdan Hossu, presedinte CNS Cartel Alfa.

O zi în plus de muncă, bani mai mulţi
În România, programul de lucru este reglementat prin Codul Muncii si este de 40 de ore săptămânal. Perioada care depăseste acest interval este plătită suplimentar sau este echivalată în timp liber. Modificările Directivei timpului de lucru sunt importante pentru ţara noastră, în condiţiile în care s-ar putea ajunge la prelungirea săptămânii de muncă la sase zile sau la cresterea numărului de ore lucrate zilnic. Reprezentanţii patronilor sunt de părere că ar fi o măsură bună, mai ales pentru unele domenii de activitate. „Pe fondul crizei mondiale, trebuie să ne gândim la soluţii pentru a depăsi acest colaps economic. Orele de muncă în plus duc la o crestere a productivităţii si automat au efecte asupra industriei. Nu cred că ar fi rău, dacă în infrastructură, de exemplu, s-ar lucra si sâmbăta“, ne-a spus Mihai Păsculescu, director general al asociaţiei patronale UGIR 1903.
Si reprezentanţii autorităţilor statului cred că trebuie privită si partea plină a paharului. Nicolae Bratu, inspector general de stat adjunct în Inspecţia Muncii, consideră că sunt multe pături sociale care si-ar dori să muncească mai mult, o zi de lucru în plus aducând bani mai mulţi la sfârsit de lună. „Mai multe firme vor fi dispuse să prelungească timpul de lucru, având în vedere că nu se va mai face plata în regim special. Si salariaţii vor fi câstigaţi. Când noua directivă va fi votată în Parlamentul European noi nu vom putea face altceva decât s-o acceptăm literă cu literă“, a conchis Bratu.
Cum ne afecteaza modificarea Directivei timpului de lucru

Propunerea de modificare a Directiva timpului de lucru aduce două modificări importante: redefinirea timpului de lucru efectiv si extinderea noţiunii de “opt-out individual”. Care vor fi efectele?

Redefinirea timpului de lucru efectiv poate aduce angajatul în situaţia de a fi la dispoziţia angajatorului si în timpul său liber. Patronul poate decide în ce interval de timp salariatul a produs valoare si poate cere o extensie a programului pentru timpii de lucru considerati de el neproductivi. Îngrădirea programului de odihnă este cauza principală a controverselor iscate la nivel european, iar articolul din Săptămâna Financiară atrage atenţia asupra acestei situaţii.

Pe de altă parte, extinderea noţiunii de “opt- out individual” poate duce de asemenea la cresterea numărului de ore muncite săptămânal de un lucrător. În România, timpul de lucru săptămânal este reglementat prin Codul Muncii la maximum 40 de ore. O modificare a actualei Directive – căreia România trebuie să i se supună – le poate permite patronilor români să solicite o schimbare a Codului Muncii si adoptarea timpului maxim (si legal) de lucru de 48 de ore. În acest scenariu, dacă patronul unei firme trebuie să onoreze o comandă mai mare într-un timp scurt, el poate cere angajaţilor săi să lucreze în weekend fără a le plăti orele considerate acum suplimentare si plătite dublu.

Tara noastră, ca stat membru, nu poate face altceva decât să accepte o decizie luată de conducerea UE si să o aplice la nivel naţional. Până acum, în cele mai multe dintre situaţii, România a copiat literă cu literă legislaţia europeană, tocmai pentru a nu fi acuzată că o încalcă sau o interpretează în mod eronat. De aici apare temerea că unii salariaţi români vor fi afectaţi, fiindu-le schimbat programul de lucru.

Directiva timpului de lucru este în dezbatere de foarte mult timp, existând multe controverse legate de modificările pe care unele dintre statele comunitare doresc să le aducă. În luna decembrie se va face o prezentare a tuturor propunerilor legate de această lege. Săptămâna Financiară a fost invitată la dezbateri si vă va ţine la curent cu toate noutăţile. Articolul publicat în SFin a prezentat propunerea care poate schimba legislaţia muncii în ţările comunitare, iniţiativa fiind sprijinită de ţări precum Marea Britanie, Italia sau Finlanda. Pornind de la dorinţa oamenilor de afaceri europeni de a scoate produse competitive cu cele existente pe pieţe asiatice se încearcă prin orice mijloace o reducere a costurilor, iar instrumentul cel mai la îndemână este forţa de muncă.

Cele menţionate în Săptămâna financiară nu fac referire la Directiva în vigoare, publicată pe site-ul Parlamentului European. Este vorba despre o propunere care, dacă va fi adoptată, va modifica legea europeană actuală, ea urmând a fi postată ulterior pe acest site. În paralel cu această propunere de modificare Directivei timpului de lucru a existat si o altă iniţiativă susţinută de un europarlamentar spaniol, ce are sprijinul sindicatelor europene si care încearcă să determine toate statele membre să adopte un număr egal de ore de muncă săptămânal, timpul petrecut la serviciu fiind compensat de un program de odihnă adecvat.

Sursele citate, ca si alte surse care ne-au stat la dispoziţie cu detalii referitoare la acest subiect fac parte din forurile de conducere ale unor organizaţii europene, având astfel acces direct la informaţii.

Iata ce cred lideri sindicatelor, care cunosteau în detaliu, la vremea documentarii, propunerea de modificare a Directivei europene:

Dumitru Costin, presedinte BNS : “Problema cea mare este cea legată de redefinirea timpului de lucru. Dacă o astfel de iniţiativă este acceptată, un patron va fi liber să facă ce doreste cu timpul angajatului. Nu e vina salariatului că un conducător de societate nu si-a făcut un proiect de afaceri în asa fel încât să-sI încadreze activitatea în timpul alocat programului de lucru”.

Iacob Baciu, presedinte CSDR: “O astfel de măsură nu va duce doar la transformarea sâmbetei în zi lucrătoare. Prin redefinirea programului, riscăm să ne transformăm în roboţi, existând libertatea pentru angajatori să prelungescă timpul de lucru sI la 60 de ore săptămânal”.

Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS: “Este o birmanizare a economiei comunitare. StrânsI cu usa să devină competitivi, patronii fac presiuni pe salariaţi. Pentru România o decizie de acest gen este cu atât mai periculoasă cu cât se stie că abuzurile sunt o practică frecventă. “