Share

Discuţiile purtate în jurul planului de 700 miliarde de dolari propus de administraţie pentru salvarea sistemului bancar american au scos încă o dată la iveală divergenţele dintre republicani şi democraţi.

Exasperat de lipsa progreselor în cadrul negocierilor, secretarul Trezoreriei Henry Paulson a căzut în genunchi în faţa liderilor democraţi, într-un gest teatral menit să arate gravitatea situaţiei. Pe fondul acestor neînţelegeri, sistemul bancar al SUA a înregistrat cel mai mare faliment din istoria sa. Banca Washington Mutual a fost închisă de guvern, iar activele sale au fost vândute către JP Morgan Chase.

„Capitalismul trebuie regândit”

De partea cealaltă a Oceanului, preşedintele Nicolas Sarkozy a cerut o regândire a sistemului financiar şi monetar mondial, avertizându-i totodată pe francezi că îi aşteaptă vremuri şi mai grele în lunile următoare. Liderul francez i-a atacat şi pe directorii de companii cu salarii nejustificat de mari. Pentru specialişti, discursul lui Sarkozy marchează reîntoarcerea la intervenţia statului în economie. 

Preşedintele Franţei s-a pronunţat, joi seara, la Toulon, împotriva „speculatorilor” şi a „derivelor capitalismului financiar”, vinovate, în opinia sa, de actuala criză mondială

Aşteptat de toate mediile de afaceri din Franţa, discursul lui Sarkozy s-a constituit într-un rechizitoriu dur la adresa celor care „au trădat spiritul capitalismului”.

„Lumea a fost la un pas de catastrofă. Nu ne mai putem permite să trecem printr-o astfel de experienţă”, a spus preşedintele francez în faţa unei audienţe de peste 4.000 de persoane. El a cerut  o regândire a sistemului financiar şi monetar mondial, „aşa cum s-a procedat după cel de-al Doilea Război Mondial la Bretton-Woods”. Potrivit analiştilor, discursul lui Sarkozy anunţă vremuri grele în partea a doua a mandatului său.

În plină criză financiară mondială, Sarkozy  a ales să se adreseze francezilor fără menajamente, pentru a le spune „adevărul” celor care se tem pentru economiile lor. Evocând „sfârşitul lumii”,  Nicolas Sarkozy nu a ascuns faptul că această furtună financiară, care a trecut Oceanul în Europa, îşi va face simţite efectele în lunile ce vin, cu consecinţe nefaste asupra creşterii economice, şomajului şi puterii de cumpărare. 

Liberalul Sarko a virat la stânga

Sarkozy i-a atacat pe cei pe care-i consideră „responsabili de dezastru” şi de „dezordinea monetară”. Cândva, în anii ’90, liberal sută la sută, Sarkozy a operat acum schimbări spectaculoase în doctrina sa economică, recunoscând că teza conform căreia „piaţa are întotdeauna dreptate” nu mai e valabilă. Oricum, analiştii consideră că discursul liderului francez ar fi fost mai degrabă pe placul socialiştilor de pe vremea lui Blum şi Jaurès. Şi tot în opinia acestora, acest discurs marchează reîntoarcerea intervenţiei statului în economie.

Impozitele vor fi „îngheţate”

Sarkozy a atras atenţia şi după ce a proferat ameninţări la adresa operatorilor financiari şi a şefilor de întreprinderi, care au salarii nejustificat de mari. El le-a cerut „profesioniştilor” din domeniu  să intervină pentru a pune capăt „abuzurilor” şi „scandalurilor”, în caz contrar avertizând că „vom regla noi problema pe cale legală, înainte de sfârşitul anului”.

De asemenea, Sarkozy şi-a exprimat speranţa că băncile vor finanţa dezvoltarea economică, lăsând deoparte speculaţiile. „Nu voi accepta ca deponenţii să piardă un singur euro din cauză că stabilimentul financiar respectiv nu e în stare să-şi îndeplinească angajamentele asumate”.

Pe de altă parte, Sarkozy a exclus încetinirea reformelor, aplicarea unor „politici de austeritate” şi a anunţat că nu va accepta „mărirea impozitelor şi a taxelor”. 

Băncile centrale din zona euro, Marea Britanie şi Elveţia şi-au intensificat eforturile de stabilizare a pieţelor monetare, printr-un nou plan de a face o infuzie de 74 miliarde de dolari de fonduri cu scadenţa la o săptămână.

Banca Centrală Europeană (BCE) va furniza pieţei interbancare 35 miliarde de dolari, fonduri cu scadenţa la o săptămână, şi totodată va reduce valoarea infuziilor de dolari de la 40 miliarde dolari la 30 miliarde dolari.

Băncile centrale importante au realizat, pe parcursul ultimei săptămâni, măsuri coordonate extraordinare, pentru a reduce presiunile de pe pieţele monetare internaţionale, care au fost afectate de prăbuşirea Lehman Brothers, de vânzarea Merrill Lynch către Bank of America şi de salvarea AIG de către guvernul SUA.

Instituţiile americane au împrumutat, în ultima săptămână, de la Fed, circa 188 miliarde de dolari pe zi, aproape de patru ori mai mult decât recordul precedent.

Cel mai mare faliment bancar din istoria SUA

În timp ce politicienii americani puneau sub semnul întrebării necesitatea unui plan de salvare a sectorului financiar, Guvernul SUA închidea porţile celei mai mari instituţii de creditare şi economii, banca Washington Mutual (WaMu).

Cel mai mare colaps bancar din istoria americană a făcut posibil faptul ca activele bancare ale unei companii, care în urmă cu aproape doi ani avea o valoare de piaţă de 43 miliarde de dolari, să fie vândute, acum două zile, cu 1,9 miliarde de dolari către JPMorgan Chase. Preţul unei acţiuni WaMu a scăzut acum câteva zile cu 31%, până la 2,01 dolari. Doar anul acesta, valoarea de piaţă a băncii americane s-a diminuat cu 85%.

Probleme încă din anul 2006

WaMu deţine active evaluate la 307 miliarde de dolari şi depozite de 188 miliarde de dolari. Problemele băncii americane au început să iasă la suprafaţă în anul 2006, când grupul financiar a raportat că divizia de protofolii de credite pentru locuinţe a înregistrat pierderi de 48 miliarde de dolari.

Asta, în timp ce venitul net pentru anul 2005 a fost de doar un miliard de dolari. WaMu este a doua achiziţie a JPMorgan Chase de anul acesta, după preluarea Bear Stearns pentru suma de 1,4 miliarde de dolari şi alte 900 milioane de dolari în acţiuni.

În urma cumpărării WaMu, JPMorgan Chase devine a doua mare bancă din SUA, după Bank of America. Căderea WaMu nu a fost însă chiar atât de surprinzătoare în condiţiile în care banca americană a raportat în ultimele trei trimestre pierderi de zeci de miliarde de dolari, iar grupul financiar ducea o lipsă severă de lichidităţi.

Băncile centrale din întreaga lume au intervenit ieri pentru a debloca pieţele monetare paralizate de falimentul WaMu, iar aprobarea planului de 700 miliarde de dolari menit să ajute sectorul financiar american de la noi falimente întârzie. (Elena Stănescu)

Irlanda este primul stat din zona euro care a intrat în recesiune, după 25 de ani de creştere economică susţinută, conform Biroului Central de Statistică de la Dublin. Produsul intern brut (PIB) a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv.

„Deşi pe plan intern, rata scăderii economice este semnificativă, pe plan extern, companiile multinaţionale fac faţă cu bine crizei economice. Ne întrebăm însă pentru cât timp”, a spus directorul executiv al casei de brokeraj Bloxham Stockbrokers, Alan McQuaid.

Prăbuşirea sectorului imobiliar, reducerea activităţii în construcţii şi impactul negativ al crizei globale a creditelor ipotecare sunt principalii factori care au dus la această situaţie, într-o ţară „invidiată” altădată pentru modul în care a ştiut să utilizeze oportunităţile oferite de apartenenţa la UE. 

 Întâlnirea dintre preşedintele George W. Bush şi candidaţii la preşedinţia SUA, Barack Obama şi John McCain, referitoare la salvarea sistemului bancar american, s-a încheiat fără creionarea vreunei soluţii.

“Cred că vom sfârşi printr-un acord, dar mai sunt multe de făcut”, a declarat Obama, după reuniunea în cadrul căreia s-a discutat planul de 700 miliarde de dolari propus de administraţie. McCain, care anunţase miercuri că îşi suspendă campania pentru a se consacra acestei crize financiare, a precizat că nu s-a ajuns la un acord. “Dar cred că întâlnirea a fost importantă pentru a se progresa în acest proces”, a subliniat el.

În schimb, liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, l-a acuzat că “nu a făcut altceva decât să perturbe procesul”. Potrivit AP, spiritele au fost atât de încinse în cursul întrunirii de la Casa Albă încât secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, care alături de preşedintele băncii centrale a SUA, Ben Bernanke, a lansat în ultimele zile insistente apeluri la adoptarea cât mai rapidă a planului de ieşire din criză de către Congres, a îngenuncheat în faţa liderilor democraţi, într-o tentativă teatrală de a aduce tratativele la deznodământul dorit.

Totul depinde de republicani

Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, îşi exprima ieri speranţa că legislatorii vor ajunge rapid la un acord asupra pachetului de ieşire din criză. Într-un interviu acordat ABC, ea a declarat că ajungerea la un acord în următoarele 24 de ore ar permite Camerei Reprezentanţilor şi Senatului să adopte pachetul de legi în acest weekend. Pelosi a adăugat că totul depinde de republicani.